ALZHEIMER
Semne si simptome
Primele simptome sunt banale si difera de la o persoana la alta. In general, importanta lor se agraveaza in timp.
Tulburarile de memorie sunt semnele caracteristice ale bolii. Ele afecteaza evenimentele din trecut (incapacitatea pacientului de a-si aminti evenimentele importante din viata sa), cunostintele acumulate in viata profesionala si cunostintele de cultura generala.
Tulburarile de comportament, relativ precoce, sunt deseori remarcate tardiv: indiferenta si reducerea activitatii, ca urmare a pierderilor de memorie. Se poate asocia un sindrom depresiv. In plus, pot sa apara tulburari de personalitate: iritabilitate, idei de persecutie, etc.
Afazia (tulburari ale limbajului) nu este observata de la inceput: bolnavul isi cauta cuvintele sau utilizeaza perifraze apropiate cuvintului dorit. Apoi, afazia devine evidenta: bolnavul prezinta o incoerenta verbala, cu inversiune sau substitutie a silabelor sau cuvintelor. Apar tulburari grave ale intelegerii limbajului.
Se instaleaza dificultatea de a efectua chiar si cele mai banale gesturi, in absenta unei paralizii: bolnavul nu poate tine o furculita in mana, nu se poate imbraca sau incalta.
- afectarea memoriei recente (numele persoanelor, evenimentele recente, etc.)
- dificultati in retinerea de noi informatii
- dificultati in efectuarea unor actiuni obisnuite (incuierea usii, luarea medicamentelor, gasirea obiectelor, etc.)
- tulburari ale limbajului
- pierdere progresiva a simtului orientarii in spatiu sau timp
- dificultati in recunoasterea persoanelor
- afectarea memoriei pe termen lung (pierderea amintirilor din copilarie sau din tinerete)
- modificari de comportament
- modificari ale personalitatii
Diagnostic
Consultul are loc tardiv, atunci cand semnele si simptomele majore incep sa apara. Medicul neurolog sau geriatru efectueaza unele teste, pentru a pune in evidenta diminuarea capacitatilor intelectuale. Sunt detectate tulburari importante ale memoriei, in special ale memoriei de scurta durata.
Nu exista un test clinic care sa identifice boala Alzheimer. In general, diagnosticul este stabilit prin excluderea altor boli si afectiuni ce se manifesta prin simptome asemanatoare: hipotiroidie, anemia Biermer, deficitul de vitamina B12 sau acid folic, depresie, o tumora cerebrala, un hematom subdural sau accidentele vasculare cerebrale (AVC).
Un pacient cu suspiciune de boala Alzheimer trebuie sa fie examinat clinic: anamneza, istoricul bolii, teste neurologice si psihiatrice. Testele de evaluare a starii mentale sunt efectuate pentru evaluarea urmatoarelor functii: memoria, capacitatea de rezolvare a problemelor, atentia, limbajul si calculul. Memoria recenta si cea pe termen lung pot fi testate cu ajutorul unor intrebari de tipul: In ce zi suntem? sau Cand a avut loc al doilea Razboi Mondial?
Pentru excluderea altor cauze posibile ale dementei (precum afectiunile tiroidei sau carentele de vitamine) pot fi efectuate unele teste de laborator: examene de sange, urina, ale functiei hepatice sau tiroidiene, etc.
Metodele imagistice - tomografie computerizata (CT), imagistica prin rezonanta magnetica (IRM) sau tomografia cu emisie de pozitroni (PET scan) – sunt tehnici ce permit obtinerea de imagini ale creierului, pentru a revela posibilele anomalii. Unul dintre putinele semne ce pot fi observate cu ajutorul acestor metode este o usoara atrofiere cerebrala. Din pacate insa, acest semn nu este specific bolii Alzheimer, deoarece poate fi observat si la subiectii normali. Agravarea progresiva intre doua examene succesive si predominanta sa in zona parietala si occipitala au valoare diagnostica.
Cercetatorii studiaza posibilitatea identificarii persoanelor cu risc crescut de Alzheimer inainte de aparitia simptomelor.
Cu ajutorul acestor metode, medicii pot diagnostica 90% din cazurile de Alzheimer. Diagnosticul de certitudine poate fi stabilit numai prin examinarea tesutului cerebral (biopsie), efectuata dupa decesul pacientului.
Prevenire
Prezenta unor metode de a preveni boala Alzheimer nu a fost inca demonstrata stiintific.
Tratarea bolilor
Riscurile de a dezvolta boala Alzheimer pot fi reduse prin tratarea unor boli – hipertensiunea arteriala, diabetul si arterioscleroza – si prin eforturile de modificare a stilului de viata (fumatul).
Alimentatia
Conform studiilor preliminare, persoanele cu o dieta bogata in grasimi animale si cu un aport caloric mare prezinta mai multe riscuri, deoarece consuma o cantitate mica de vitamina C, vitamina A sau acizi grasi omega – 3, comparativ cu persoanele care consuma multe legume si peste. Prin urmare, este posibil ca boala Alzheimer sa fie legata de obiceiurile alimentare, la fel ca bolile coronariene si cancerul.
Exercitiile mentale
Unii cercetatori sunt de parere ca exercitiile mentale efectuate pe tot parcursul vietii si educatia pot intarzia aparitia dementei, prin favorizarea crearii de sinapse intre neuroni. In schimb, altii sustin ca un nivel ridicat de instruire ii ajuta pe pacienti sa obtina rezultate mai bune la testele de memorie si gandire utilizate pentru diagnosticarea dementei, disimuland astfel mai mult timp prezenta bolii.
Diminuarea expunerii la aluminiu
Aluminiul a fost incrimat pentru declansarea bolii Alzheimer deoarece a fost gasita o concentratie anormala a metalului la pacientii cu aceasta boala. Un studiu arata ca riscul este de 2 -3 ori mai mare la persoanele care consuma apa ce contine peste 0,1 mg pe litru. Alte studii infirma implicarea aluminiului in declansarea bolii. De altfel, la pacientii dializati, nivelul de aluminiu este de 5 ori mai mare decat cel identificat la pacientii cu Alzheimer, dar nu provoaca degenerescenta nervoasa.
Diminuarea expunerii la plumb
Expunerea la plumb in mediul de lucru poate creste riscul de aparitie a bolii Alzheimer de 3 sau 4 ori, conform unui studii efectuat de cercetatorii universitatii Case Western Reserve din Ohio.
Medicamentele
Terapia de substitutie hormonala (TSH) la femeile aflate in postmenopauza sau luarea de medicamente antiinflamatorii nesteroidiene (aspirina, ibuprofen) ar putea oferi o anumita protectie impotriva bolii Alzheimer, desi nu exista dovezi clare in acest sens.
Statinele
Din aceasta clasa de medicamente fac parte atorvastatina, rosuvastatina si simvastatina. Statinele sunt utilizate pentru diminuarea nivelului de colesterol, dar studiile recente au aratat ca ele pot reduce si riscul de aparitie a bolii Alzheimer. Sunt necesare studii suplimentare pentru a determina rolul pe care il joaca statinele in prevenirea bolii Alzheimer.
Semne si simptome
Primele simptome sunt banale si difera de la o persoana la alta. In general, importanta lor se agraveaza in timp.
Tulburarile de memorie sunt semnele caracteristice ale bolii. Ele afecteaza evenimentele din trecut (incapacitatea pacientului de a-si aminti evenimentele importante din viata sa), cunostintele acumulate in viata profesionala si cunostintele de cultura generala.
Tulburarile de comportament, relativ precoce, sunt deseori remarcate tardiv: indiferenta si reducerea activitatii, ca urmare a pierderilor de memorie. Se poate asocia un sindrom depresiv. In plus, pot sa apara tulburari de personalitate: iritabilitate, idei de persecutie, etc.
Afazia (tulburari ale limbajului) nu este observata de la inceput: bolnavul isi cauta cuvintele sau utilizeaza perifraze apropiate cuvintului dorit. Apoi, afazia devine evidenta: bolnavul prezinta o incoerenta verbala, cu inversiune sau substitutie a silabelor sau cuvintelor. Apar tulburari grave ale intelegerii limbajului.
Se instaleaza dificultatea de a efectua chiar si cele mai banale gesturi, in absenta unei paralizii: bolnavul nu poate tine o furculita in mana, nu se poate imbraca sau incalta.
- afectarea memoriei recente (numele persoanelor, evenimentele recente, etc.)
- dificultati in retinerea de noi informatii
- dificultati in efectuarea unor actiuni obisnuite (incuierea usii, luarea medicamentelor, gasirea obiectelor, etc.)
- tulburari ale limbajului
- pierdere progresiva a simtului orientarii in spatiu sau timp
- dificultati in recunoasterea persoanelor
- afectarea memoriei pe termen lung (pierderea amintirilor din copilarie sau din tinerete)
- modificari de comportament
- modificari ale personalitatii
Diagnostic
Consultul are loc tardiv, atunci cand semnele si simptomele majore incep sa apara. Medicul neurolog sau geriatru efectueaza unele teste, pentru a pune in evidenta diminuarea capacitatilor intelectuale. Sunt detectate tulburari importante ale memoriei, in special ale memoriei de scurta durata.
Nu exista un test clinic care sa identifice boala Alzheimer. In general, diagnosticul este stabilit prin excluderea altor boli si afectiuni ce se manifesta prin simptome asemanatoare: hipotiroidie, anemia Biermer, deficitul de vitamina B12 sau acid folic, depresie, o tumora cerebrala, un hematom subdural sau accidentele vasculare cerebrale (AVC).
Un pacient cu suspiciune de boala Alzheimer trebuie sa fie examinat clinic: anamneza, istoricul bolii, teste neurologice si psihiatrice. Testele de evaluare a starii mentale sunt efectuate pentru evaluarea urmatoarelor functii: memoria, capacitatea de rezolvare a problemelor, atentia, limbajul si calculul. Memoria recenta si cea pe termen lung pot fi testate cu ajutorul unor intrebari de tipul: In ce zi suntem? sau Cand a avut loc al doilea Razboi Mondial?
Pentru excluderea altor cauze posibile ale dementei (precum afectiunile tiroidei sau carentele de vitamine) pot fi efectuate unele teste de laborator: examene de sange, urina, ale functiei hepatice sau tiroidiene, etc.
Metodele imagistice - tomografie computerizata (CT), imagistica prin rezonanta magnetica (IRM) sau tomografia cu emisie de pozitroni (PET scan) – sunt tehnici ce permit obtinerea de imagini ale creierului, pentru a revela posibilele anomalii. Unul dintre putinele semne ce pot fi observate cu ajutorul acestor metode este o usoara atrofiere cerebrala. Din pacate insa, acest semn nu este specific bolii Alzheimer, deoarece poate fi observat si la subiectii normali. Agravarea progresiva intre doua examene succesive si predominanta sa in zona parietala si occipitala au valoare diagnostica.
Cercetatorii studiaza posibilitatea identificarii persoanelor cu risc crescut de Alzheimer inainte de aparitia simptomelor.
Cu ajutorul acestor metode, medicii pot diagnostica 90% din cazurile de Alzheimer. Diagnosticul de certitudine poate fi stabilit numai prin examinarea tesutului cerebral (biopsie), efectuata dupa decesul pacientului.
Prevenire
Prezenta unor metode de a preveni boala Alzheimer nu a fost inca demonstrata stiintific.
Tratarea bolilor
Riscurile de a dezvolta boala Alzheimer pot fi reduse prin tratarea unor boli – hipertensiunea arteriala, diabetul si arterioscleroza – si prin eforturile de modificare a stilului de viata (fumatul).
Alimentatia
Conform studiilor preliminare, persoanele cu o dieta bogata in grasimi animale si cu un aport caloric mare prezinta mai multe riscuri, deoarece consuma o cantitate mica de vitamina C, vitamina A sau acizi grasi omega – 3, comparativ cu persoanele care consuma multe legume si peste. Prin urmare, este posibil ca boala Alzheimer sa fie legata de obiceiurile alimentare, la fel ca bolile coronariene si cancerul.
Exercitiile mentale
Unii cercetatori sunt de parere ca exercitiile mentale efectuate pe tot parcursul vietii si educatia pot intarzia aparitia dementei, prin favorizarea crearii de sinapse intre neuroni. In schimb, altii sustin ca un nivel ridicat de instruire ii ajuta pe pacienti sa obtina rezultate mai bune la testele de memorie si gandire utilizate pentru diagnosticarea dementei, disimuland astfel mai mult timp prezenta bolii.
Diminuarea expunerii la aluminiu
Aluminiul a fost incrimat pentru declansarea bolii Alzheimer deoarece a fost gasita o concentratie anormala a metalului la pacientii cu aceasta boala. Un studiu arata ca riscul este de 2 -3 ori mai mare la persoanele care consuma apa ce contine peste 0,1 mg pe litru. Alte studii infirma implicarea aluminiului in declansarea bolii. De altfel, la pacientii dializati, nivelul de aluminiu este de 5 ori mai mare decat cel identificat la pacientii cu Alzheimer, dar nu provoaca degenerescenta nervoasa.
Diminuarea expunerii la plumb
Expunerea la plumb in mediul de lucru poate creste riscul de aparitie a bolii Alzheimer de 3 sau 4 ori, conform unui studii efectuat de cercetatorii universitatii Case Western Reserve din Ohio.
Medicamentele
Terapia de substitutie hormonala (TSH) la femeile aflate in postmenopauza sau luarea de medicamente antiinflamatorii nesteroidiene (aspirina, ibuprofen) ar putea oferi o anumita protectie impotriva bolii Alzheimer, desi nu exista dovezi clare in acest sens.
Statinele
Din aceasta clasa de medicamente fac parte atorvastatina, rosuvastatina si simvastatina. Statinele sunt utilizate pentru diminuarea nivelului de colesterol, dar studiile recente au aratat ca ele pot reduce si riscul de aparitie a bolii Alzheimer. Sunt necesare studii suplimentare pentru a determina rolul pe care il joaca statinele in prevenirea bolii Alzheimer.
